Doamna doctor, copilașul meu este așa slăbuț și anemic. Oare ce trebuie făcut?
Deseori se asociază termenul de anemie cu copilașii care au greutate mică sau sunt slăbuți, lucru care nu este neapărat adevărat.
În practica medicală, întâlnim deseori copilași slăbuți care sunt aduși pentru evaluare, suspicionându-se o anemie, și surprinzător realizăm că nu este așa, dimpotrivă.
De ce să amintim despre anemia la copii?
În primul rând, pentru că o anemie nutrițională se instalează subtil, adică nu „doare”.
Organismul uman este extraordinar de bine dotat cu receptori care percep durerea acolo unde intervine o problemă de funcționalitate organică sau o stare patologică, circumstanță care, de altfel, ne este extrem de favorabilă în identificarea problemelor medicale.
Dar în cazul anemiei la copii, mai ales în cazul celei prin deficit nutrițional, procesul se instalează aproape imperceptibil, în luni sau ani, ajungându-se la anemii care deja sunt încadrate ca fiind moderate sau severe la diagnostic.
În al doilea rând, așa cum se știe din popor, pentru că este mai benefic, mai ușor și mai puțin costisitor să previi decât să tratezi. Ca atare, atenția medicilor pediatri și a părinților trebuie să fie îndreptată și înspre această patologie.
Ce este sindromul anemic?
Înainte de a intra în câteva aspecte practice, aș vrea să amintesc câteva noțiuni teoretice ale sindromului anemic. Și îi spun sindrom, pentru că anemia nu este cauzată doar de carența sau deficitul de fier.
Sub acest generic definim o scădere a hemoglobinei, a hematocritului și a numărului de eritrocite sau globule roșii, rezultată în urma mai multor circumstanțe.
Cum funcționează globulele roșii?
Aș dori să punem puțin sub microscop procesul sau mecanismul prin care aceste globule roșii prind viață, care este rolul lor și unde sfârșesc la final. Fabrica producătoare este măduva hematogenă, din canalul medular în oasele lungi și oasele late ale corpului uman. Acolo se formează aceste celule, și asemenea unor bebeluși, cresc până ies din fașă la maturitate.
Astfel, celulele pe care noi le regăsim în torentul sau vasul de sânge, eritrocitele (pe care le identificăm prin analiza de sânge), sunt celule mature cu rol și funcție bine stabilită. Ele sunt căruța, iar fierul este cărăușul moleculelor de oxigen către fiecare celulă din corp. Ele își îndeplinesc eroic această funcție în medie de 120 zile, după care mor, fiind îngropate în splină și la nivelul ficatului.
Bineînțeles, procesul de formare, creștere, maturizare și funcționare este continuu, astfel, organismul sănătos nu va resimți niciodată moartea celulelor bătrâne, acestea fiind permanent înlocuite de celule noi.
Anemia la copii - categorii principale:
Având în minte acest proces, poate că ne este mai ușor să înțelegem cele trei mari categorii în care se clasifică sindromul anemic.
Când fabrica producătoare nu are resurse suficiente (fier, acid folic, vitamina B12, proteine, vitamina C), fie prin aport alimentar scăzut, fie prin deficit de absorbție la nivel intestinal, vorbim de anemii nutriționale.
Când fabrica este defectă sau bolnavă din punct de vedere genetic sau este invadată de celule inflamatorii sau maligne, vorbim de o anemie secundară prin insuficiență medulară. Acestea sunt anemii prin deficit de producție, din fabrică. În al doilea rând, în torentul circulator, odată ce fabrica este productivă și eficientă, ne întâlnim cu două aspecte – fie există pierderi prin sângerări în diferite zone – și aceasta este anemia prin pierdere de sânge.
Fie, în cea de-a treia categorie, apare o distrugere precoce, sub 120 de zile, a acestor globule roșii, care duce la deficit de hemoglobină, hematocrit și a numărului lor în sânge – acestea fiind sindroamele hemolitice.
Astfel, pe o analiză uzuală de sânge numită hemogramă, identificăm anemia la copii și câteva semne sugestive care indică posibila cauză a ei.
Nu întotdeauna funcționează principiul „dă-i fier că nu-i strică”, pentru că nu e întotdeauna aceasta cauza anemiei la copii; uneori greșim dacă procedăm așa.
La modul practic, ce e de făcut?
Pentru că anemia nutrițională se regăsește într-un procent crescut la copilașii sub 5 ani, aproximativ 40-50% dintre ei, și pentru că aceasta nu doare ci se instalează subtil, e important să ne observăm copiii și să fim atenți la semne și simptome generalizate precum:
- apetit capricios,
- astenie,
- oboseală la efort,
- irascibilitate,
- paloare,
- amețeli,
- confuzie,
- dificultăți de respirație,
- creșterea frecvenței cardiace.
E important, de asemenea, să fim atenți la resursele pe care le oferim copiilor printr-o alimentație diversificată corect, suficientă și nutritivă, precum și la pierderile care apar în mod fiziologic (amintesc aici perioada pubertară la fete) care duc frecvent la anemii.
Există anumite perioade de consum energetic crescut în diferite contexte în care se află copilul, aspect care nu trebuie neglijat. Spre exemplu, copiii care fac sport de performanță sau perioadele de creștere rapidă în înălțime.
Așadar, este necesară evaluarea copilașului, nu doar când acesta este bolnav, ci și adresarea cu periodicitate la medicul pediatru sau medicul de familie, pentru identificarea precoce a semnelor sugestive ale anemiei.
Un diagnostic complet și un tratament corect necesită uneori și adresarea către medicul hematolog.
Nu neglijați, deci, aspecte din sănătatea copilașului dumneavoastră doar pentru că acestea nu strigă sau nu dor… ci aveți în vedere subtilitatea unei astfel de patologii, cu repercusiuni
asupra creșterii și dezvoltării copilașului dvs.
Nu neglijați, deci, aspecte din sănătatea copilașului dumneavoastră doar pentru că acestea nu strigă sau nu dor… ci aveți în vedere subtilitatea unei astfel de patologii, cu repercusiuni asupra creșterii și dezvoltării copilașului dvs.
Autor: Dr. Cristina Zaica, medic specialist hematologie pediatrică – Kid Klinik Timișoara
